I testi dei canti della Novena ri Natale ed i video degli anni passati

di Agorà Ciminna

novena29Condividiamo attraverso questo articolo i testi dei canti della Novena ri Natali, insieme alle foto e ai video degli anni passati.

Lo scopo è quello di darne massima divulgazione , al fine di permettere a chiunque di poterli cantare durante la novena.  Le novenne si svolgeranno dal 16 al 24 dicembre e l’itinerario prevede il primo appuntamento alle ore 18:45  presso la cappella di Santa Croce nel quartiere di San Giovanni. A seguire i musicanti si recheranno davanti la cappella di Maria Addolorata in Piazza Umberto I ed infine alla Madonna Bianca.

Un gruppo di volontari ha ricercato i testi della tradizione e cercherà di essere presente, ognuno compatibilmente con i propri impegni, alle varie novene per ripristinare i canti  di cui da un paio di anni si è persa la memoria. Buona attesa del Natale.

foto archivio Agorà  Ciminna:

Novena4

novena 2013

novena2

 

Video Novena ri Natali dal Canale YouTube di Agorà Ciminna:

video

TESTI:

Salve regina

 

Dio vi salvi, Regina e Madre universale

Pel cui favor si sale in paradiso

 

Voi siete gioia e riso di ogni sconsolato

Di ogni disperato unica speme

 

A voi sospira e geme il nostro afflitto cuore

In un mar di dolore e d’amarezza

 

Maria, mar di dolcezza, i vostri occhi pietosi

Materni ed amorosi a noi volgete.

 

Noi miseri accogliete sotto il vostro

Velo e il vostro Figlio in cielo a noi mostrate

 

Gradite ed ascoltate, o Vergine Maria,

dolce, clemente e pia gli affetti nostri.

 

E dei nemici nostri a noi date vittoria

E poi l’eterna gloria in paradiso

 

Viaggiu ri San Giuseppi

 

1° Giorno

Introduzione:

   A Maria cui porta affettu,

di Giuseppe cui fa cuntu,

si ai cori ‘ntra lu pettu

senta, senta stu raccuntu

lu viaggiu dulurusu

di Maria cu lu so spusu.

1)  San Giuseppi un jornu stannu

‘ntra la chiazza in Nazzaret

pri so affari caminannu

sentì un sonu di trummetti

sentì leggiri un’edittu

chi lu cori assai cc’affrittu.

2)  chistu edittu cuntinia

chi ogn’omo d’ogni etati

iri a scrivirsi duvria

a la propria cittati

e un tributu poi pagari

qualche summa di dinari.

3)  A sta nova ‘nfausta e ria 

San Giuseppi contristatu

Iu a la casa ed a Maria

cussì dici adduluratu:

o chi nova dulurusa

Iu vi portu amata spusa

4)  oh ch’edittu pubblicaru

‘ntra la chiazza ch’ora ‘ntisi

gran caminu divu fari,

o patiri alcuni spisi

o iu afflittu pr’ubbidiri

a Betlemmi divu iri.

5)  Divu iri a Betlemmi 

stu viaggiu devu fari

o sia sulu o cu vui insiemi

sempri peni aiu a pruvari

o sia sulu o accumpagantu

sarò sempri adduluratu.

6)  S’iu vi lassu, ahi pena rial

Sentu spartimi lu cori;

si vi portu in cumpagnia

oh chi peni o chi crepacori

o chi fari un sacciu ancora

l’una o l’autra assai m’accora

7) A st’affetti dulurusi

Di lu spusu so dilettu

Cu paroli assai amurusi

Ci rispunni tutta affettu

Spusu miu nun v’affliggiti

Iamuninni unni vuliti

8) La divina vuluntati

Cussi voli chi partemu

Vegni pr’unni mi purtati

Nun fa nenti si patemu

Iamuninni tuttu dui

Avrà Diu cura di nui

9) si lu nostru imperaturi

Ni cumanna di partiri

Cu pruntizza e veru amuri

Lu duvemu nui ubbidiri.

Cori granni o spusu miu

Cussì voli lu miu Diu.

SECUNDUJORNU

A st’affetti di Maria

San Giuseppi ralligratu

rispundiu Signura mia,

vui m aviti cunsulatu

vi ringraziu, o mia signura,

miu cunfortu, e mia vintura.

Ma giacchi, Signura mia,

mi vuliti accumpagnari

pri na tanta longa via

qualchi modu aju a circari.

Ora datimi licenza

quantu abbuscu pruvidenza.

Si nni va Giuseppi allura

tuttu quantu affannateddu

pri purtari a la Signura

pighia un bonu ciucciareddu,

ed ancora si disponi

pri la sua provisioni.

Cussì torna a la sua spusa

e cci dici: aju truvatu,

mia Signura majestusa,

st’asineddu furtunatu,

comu gravida, o miu beni,

jiri a pedi nun cunveni.

Ntra stii vertuli cci portu

pocu pisci e quattru pani,

pri ristoru e pri cunfortu

ntra stiparti assai luntani,

così cchiù fari vurria

ma nun aju, spusa mia.

Maria ancora canuscennu

la divina vuluntà,

si va puru dispunennu

pri s’ tu partu chi farrà

e s’inchìu nà cascitedda

di li soi ‘nfasciaturedda.

Avia fattu la Signora

cu li proprii soi manu

una tila bianca e pura

dilicata in modu stranu,

di sta tila fattu avia

fasciteddi a lu Missia.

San Giuseppi avia abbuscatu

dui di lana panniceddi,

e Maria n ‘avia furmatu

dui puliti cutriceddi

e pruvista di sti cosi

a partiri si disposi.

Già è in prucintu di partiri,

la Rigina di lu Celu,

offerennusi a suffriri

Fami, friddu nivi e jelu

Chi stupuri in virità,

cui nun chianci pri pietà.

TERZUJORNU

Già disposta di partiri

la gran Virgini Maria,

a lu spusu misi a diri,

nginucchiata umili e pia:

chista grazia facitimi,

spusu miu, binidicitimi

San Giuseppi a chistu eccessu

d’umiltati senza pari

ripugnandu ntra se stessu

nun sapia chiddu chi fari,

ma furzatu a voti spissi,

cu umiltà la benidissi

Doppu st’attu d’umiliati,

San Giuseppi parrà e dici:

Spusa mia, cuntenta stati:.

Su cu vui sugnu filici:

però sulu patiremo

‘ntra la strada chi farremu.

Arrivati in Bettelemi

passirà lu nostru affannu,.

pirchì zertu cu vui insemi,

tutti a nui ricivirannu;

aju ddà tanti parenti,

boni amici e canuscenti.

Li mei amici e li parenti,

in videndumi affacciari,

tutti allegri e risulenti

nni virrannu ad incuntrari:

Beni assai nni trattirannu

cera bona nni farrannu

Nni farrannu rìpusari,

si nui stanchi arriviremu,

nni darrannu da manciari,

si pri via nui patiremu.

Cussi speru a sensu miu,

si lu voli lu miu Diu.

Ma la savia Maria

cu un suspiru dulurusu,

ca cchiù affanni previdia

cussì parra a lu so spusu:

Ah, miu spusu, si farà

la divina volontà.

Quantu Diu voli e disponi

sia la nostra cuntintizza

non timemu afflizioni.

Né curamu nò alligrizza:

sia la nostra cunfidenza

la divina pruvidenza.

Si sarremu rifutati,

e da tutti sconosciuti

o sarremu rispittati

e da tutti ben vuluti,

dirrò sempri, o spusu miu

vi ringraziu, miu Diu.

QUARTU JORNU

Chistu avvisu già in sintiri

di Maria lu spusu amatu,

sti palori misi a diri

tutto quantu nfirvuratu:

l’ura è tarda, chi facemu?

Spusa cara, via partemu.

Maria Virgini ubbidendo

a cavaddu si mittiu:

lu so cori a Diu offerendu

dannu gustu a lu sò Diu,

San Giuseppi caminava

e la retina tirava.

Deci milia serafini

onuraru d’equipaggiu

a sti santi pilligrini

ntra sto poviru viaggiu.

Ralligrannu pri la via

a Giuseppi ed a Maria.

Foru sempri sconosciuti,

di li genti disprizzati,

da Diu sulu benvoluti,

e di l’ancili onurati;

nun si curanu di peni,

mentri Diu li voli beni.

Mudistedda e rispittusa

viaggiava la signura,

quantu è bedda e amurusa

virginedda e mairi pura,

ogni cori innamurava

di cui a casu la guardava.

Ben cumpusta nell’esternu

risplinnìa lu so canduri,

riflittia nello so internu

di Gesù lu grandi amuri,

e ntra tuttu lu caminu

va pinzannu a Diu bambinu.

Quantu lagrimi d’affettu

di l’ucchiuzzi ed scapparu,

quantu sciammi ntra lu pettu

metidandu s’addumaru!

Jia chiancendu cha scupria

chi so Figghiu Diu patia.

Pri la strata s’incuntrava

cu diversi piccaturi

e cu un sguardu chi cci dava

cunvirtia ddi cori duri.

Pri pietà, Maria, viditimi,

sugnu malu, cunvirtitimi.

A l’afflitti chi vidia

cu pietà li cunsulava,

pri l’infirmi chi scupria

tutt’affettu a Diu prigava.

Iu su poviru, o Maria,

pietà di l’arma mia.

QUINTU JORNU

Siguitava lu viaggiu

San Giuseppi cu Maria,

suppurtandu ogni disagiu,

ogni affannu e traversia.

E tu ingratu e scunuscenti

si patisci ti lamenti.

Cincu jorna di camminu

fari insiemi bisugnaru

caminannu di cuntinu

senz’aviri nuddu mparu.

Stanculiddi ed affannati,

puvireddi disprizzati.

Pensa tu lu vicchiareddu

quantu lassù e stancu sia,

caminannu puvireddu

sempri a pedi pri la via.

A la spusa riguardava

e affannata suspirava.

Chi viaggiu dulurusu

chi fu chistu pri Maria,

ntra l’invernu rigurusu.

‘Ntra lu friddu a la campìal

ha Signura di lu celu

ntra lu jazzu e ntra lu jelu.

Benchi lancili l’assistianu

rispittusi li guardavanu,

li timpesti chi facianu

troppu assai la turmintavanu,

Viaggiava mudistedda,

agghiazzata ‘ngriddutedda.

Cussi stanchi, ed affannati

ntra lu friddu caminavanu,

nun truvandu mai pusati,

pirchì tutti li sprizzavanu;

puvireddi li vidianu

pocu cuntu nifacianu.

Su custritti a ripusari

di li staddi ntra l’agnuni;

E ‘ntra fundachi alluggiari

sti cilesti e gran Pirsuni.

Oh ch’eccessu d’umiltà.

Cui nun chiana pri pietà?

Senza chiantu cui pò stari

riflittendu chi Maria

è custritta ad abitari

d’animali in cumpagnia?

Quantu affruntu Maria

senti misa mmenzu a tanti genti?

Però quantu vosi Diu

cu pacenzia suppurtaru:

ogni pena e affannu riu

cu alligrizza toleraru.

Suppurtandu stu disaggiu

fina in tuttu tu viaggiu.

SESTUJORNU

Stanculiddi su arrivati

doppu tanta lunga via,

già traseru a la citati.

menzi morti a la strania.

Ma si tu ed porti affettu

mettitilli ntra lu pettu!

Vannu spersi pri li strati

nudda casa hannu truvatu

lu risettu in caritati

di li genti ccè nigatu.

E di tutti su affruntati,

comu vili su cacciati.

Doppu tantu caminarì,

nun avendu stanza avutu

jeru a scrivirsi, e pagari,

a lu Re lu so tributu,

siguitandu poi a circari

qualchi alloggiu di truvari.

Ma lu stentu è spisu indarnu,

nun li vonnu dd’almi audaci

e Giuseppi nell’internu

nun putia darisi paci.

E chiancennu ripitia:

Ch’aju a fari, amata mia?

Ntra lu chianciri pinzau

chi dda cc’era na pusata

pr’ unni poi s incaminau

cu Maria so spusa amata;

junci e vidi trattaria

ne ccè locu all’osterìa.

Na stadduzza era vacanti,

ma Giuseppi nn’è cuntenti;

dda s’accomoda ntra un stanti

cu Maria stanca e languenti;

a lu scuru stanchi e amari

si jittaru a ripusari.

Però altura su cacciati,

pirchì vinniru autri genti;

si parteru addulurati,

affruntati veramente.

San Giuseppi assai chiancennu

cussi afflittu jia dicennu:

Dunca finu m’è nigatu

chistu miseru risettu?

O Giuseppi sfurtunatu

sta disgrazia mai s’ha lettu.

Spusa mia cara signura,

e sta notti unni vi scura?

Su quattr’uri di la notti,

già nui semu rifiutati,

aju fattu quantu potti

spusa mia pacenza ajati.

Nun nni voli nuddu ancora,

jamuninni dunca fora.

SETTIMI] JORNU

Fora dunca la citati

riflittendu chi sapia

una grutta a ddi cuntrati,

cussi dicilu a Maria!

Ccà vicinu cc’è na grutta,

Binchi vili, e aperta tutta.

Si vuliti pirnuttari

ntra sta grutta, iu vi cci portu,

nun vi pozzu, o spusa, dari

autru ajutu, autru cunfortu.

Maria allura ubbidienti

mustra d’essiri cuntenti.

Cussì inziemi s’inviaru

pri dda parti a pocu a pocu.

Già la grutta ritruvaru,

ma assai poviru è lu locu,

e cu tuttu allegri stannu

sempri a Diu ringraziannu.

Tutti dd’angili beati

chi pri via l’accumpagnaru,

Cu splinduri inusitati

chidda grutta circundaru.

San Giuseppi li vidia,

e videnduli gudia.

Oh pinzati eh’alligrizza,

di ddi santi amati spusi,

chi gudennu sta biddizza

sunnu allegri e gluriusi.

Doppu aviri tanti stenti,

a sta vista su cuntenti.

A stu lumi gluriusu

rislindiu la gran Signura

comu un suli maistusu

chi v’inciamma ed innamura.

E Giuseppi cunsulatu

resta allegru ed inciamrnatu.

Cussi ardendu in duci focu

San Giuseppi cu Maria,

canusceru eh’a ddu locu

Gesù nasciri duvia.

E ntra lagrimi di affettu

criscia focu a lu so pettu.

Ma videndu poi Maria,

ch’assai lorda era la grutta,

comu matri amanti e pia

nun la pò vidiri brutta,

e na scupa ddà truvannu

cù umiltà la jiu scupannu.

St’umiltati in riguardari

di Maria lu spusu amatu,

cuminciau puru a scupari,

ma di Vantili è ajutatu.

E ntrà un nenti chidda grutta

resta bedda e netta tutta.

OTTAVUJORNU

Poi chi già purificati

San Giuseppi chistu locu

cu l’incegni chi purtau,

jetta luci e adduma focu;

e poi dici ricriativi

spusa cara, via scardativi.

S’assittaru tutti dui

niterrà e ncostu di lu focu

e un putendu stari chiui

si cibaru qualchi pocu:

ma cu gran divuzioni

fu la sua culazioni,

Pr’ubbidiri a lo so spusu

Maria santa si cibau.

Ch’autru cibbu cchiù gustusu

a se stissa priparau.

E pinzandu sempri stà

a lu partu chi farrà.

Già finuti di manciari

a Diu grazii rinneru,

e in dulcissimu parrari

tutti dui si trattineru.

Discurrennu un pocu pr’omu

di l’amuri d’un Diu Omu.

Oh pinzati chi palori

tinirissimi dicianu,

s’inciammavanu lu cori,

quantu chiù nni discurrianu.

Ammirannu cu firvuri

di Gesù lu summu amuri.

Canuscendu poi Maria

junta già l’ura filici

chi Diu nasciri duvia,

a lu spusu cussi dici:

Troppu è notti, ritirativi;

va durmiti e ripusativi

San Giuseppi a la Signora

chi durmissi ci prigau.

C’addubbau la manciatura

cu li robbi chi purtau.

Si ritira poi a n’agnuni

di ddu poviru gruttuni.

Ma Giuseppi nun durmiu,

ma cun gran divuzioni

nginucchiuni, umili e più,

misi a fari orazioni.

E in estasi elevatu

a Gesù poi vitti natu.

Mancu dormi, nò Maria,

ma di Diu chiamata allura

nfervurata, pronta e pia,

s’inginocchia, l’ama e adura;

o gran spusi fortunati,

pri mia misiru prigati.

NONUJORNU

Misa già in orazioni

la gran Virgini Maria,

cu na gran divuzioni

a Gesù pinsandu jia.

E pinzava, ch’a lu friddu

nascirà Diu picciriddu.

Comu mai, dici chiancendu,

lu gran Diu di Maestà

di li Ré, lu Re tremendu

ntra lufriddu nascirà?

Lu signuri di lu celu,

comu nasci ntra lu jelu?

Oh! miu Diu di gran ricchizza,

comu nasci puvireddu,

Sarà veru o mia biddizza

chi ti viju ngridduteddu

Chi di friddu tremi e mori.

Nun m’abbasta nò lu cori.

Si di nasciri cunveni,

pirchì un nasci ntra palazzi?

Pirchi tu nun ti nni veni

cu gran pompi, e cu gran sfrazzi?

Lu to summu e granni amuri

ti fa nasciri in duluri.

Via chi tardi, o Fighiu miu.

Prestu, prestu nesci fori.

Quandu nasci e quandu o Diu

renni saziu stu cori?

Ntra stu ventri o Diu chi fai?

Quannu quannu nascirai?

Quannu ah quannu nascirai?

Quannu st’ura vinirà?

Quannu tu cunsolirai

l’infilici umanità?

Quannu, o beni miu dilettu,

t’aju a strinciri a stu pettu?

Ntra st’affetti e ntra st’amuri

la gran Virgini Biata

tutta focu e tutt’arduri

fu in estasi elevata.

E gudennu lu so Diu

a Gesuzzu parturiu.

Natu già tu gran Missia,

misi a chianciri e ngusciari

e la Virgini Maria

misi ancora a lagrimari.

Lu pigghiau cu summu affettu

e lu strinci a lu so pettu.

San Giuseppi si risbighia

già di l’estasi profundi,

E cu duci maravigghia

si stupisci e si cunfundi:

curri prestu spavintatu

e a Gesuzzu vidi natu.

Oh pinzati chi cuntentu

chi grannissima alligrizza,

si scurdau di lu so stentu

pri la summa cuntintina,

e cu tantu so piaceri

accussì si misi a diri:

Chi furtuna fu la mia!

Oh c’onrii ch’appi iu

d’adurati cu Maria

a stu locu lu miu Diu!

Matri santa e mia signora

iu vi fazzu la bon’ura.

0 chi fighiu aviti fattu,

o, chi bedda Criatura!

Quanto è beddu, vagu, e intattu,

la sua facci m’innamura.

Chi su amabili sti gighia

a la matri cci assumigghia.

0 ch’ucchiuzzi sapuriti!

Chi linguzza ncatnatedda!

Veramenti beddu siti,

la pirsuna tutta è bedda.

Tu si beddu, fighiu miu,

ma cchiù beddu cha si Diu.

 LITANIE LAURETANE

testo in aggiornamento

 Tu scendi dalle stelle

testo in aggiornamento

Canto finale Evviva Maria

Ritornello: Evviva Maria, Maria evviva, evviva Maria e chi la creò e senza Maria salvari nun si po’

(rimbombi nell’aria la bella armonia evviva Maria e chi la creò e senza Maria salvari nun si po’)

 

16 Dicembre

Evviva Maria…

Per farla sua Madre prima che esser fanciulla

In seno la culla Iddio l’amò

 

17 Dicembre

Evviva Maria…..

In Egitto abitava Giuseppe beato

Di l’angeli è accompagnato per la sua purità.

Evviva Maria…

Giuseppe maestro la porta facia

La Vergine Maria assieme ci sta.

 

18 Dicembre

 

Evviva Maria…

Il vile Erode lu bannu ittau

A Giuseppi mannau di la so città.

Evviva Maria…

La Vergine Maria ci dici a lu so spusu

Non siate cunfusu che Dio ci aiuterà

 

19 Dicembre

 

Evviva Maria…

Partiu Giuseppi battenu la via

La Vergine Maria assieme ci và

Evviva Maria…

Giuseppi rifletti l’arcano di Dio

U vastuni ci sciuriu pi la virginità.

 

 

20 Dicembre

Evviva Maria…

Giuseppi affannatu una casa circava

Una vile capanna per l’alloggiu trovava.

Evviva Maria…

Battennua la via Giuseppi chiancennu

La Vergine Maria cuntenta ci va

 

 

21 Dicembre

Evviva Maria…

Entrati chi foru una scupa truvaru

La grutta scuparu per la sua dignità

Evviva Maria…

E tu peccaturi la stella ammirasti

A Giuseppi guardasti per la sua dignità.

 

22 Dicembre

Evviva Maria…

La rozza capanna per i più pastorelli

Il latte e l’agnelli benigno accettò

Evviva Maria…

E tu peccaturi la stella viristi

Presto curristi li doni ci fa

 

23 Dicembre

Evviva Maria…

Stu nomi divinu d’in cielu scinniu

U primu fu Diu chi dissi Gesù

Evviva Maria…

Intanto a Lui piacque che in fasce ristretti

Per povero tetto il cielo lasciò.

 

24 Dicembre

Evviva Maria…

È natu lu Messia nta’ na mangiatura

La paglia più dura lu so lettu fu

Evviva Maria…

Il re d’oriente la stella ammirau

Li doni ci fannu comu Dio Re

 

 

 

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.