I testi dei canti della Novena ri Natale ed i video degli anni passati
di Agorà Ciminna
Condividiamo attraverso questo articolo i testi dei canti della Novena ri Natali, insieme alle foto e ai video degli anni passati.
Lo scopo è quello di darne massima divulgazione , al fine di permettere a chiunque di poterli cantare durante la novena. Le novenne si svolgeranno dal 16 al 24 dicembre e l’itinerario prevede il primo appuntamento alle ore 18:45 presso la cappella di Santa Croce nel quartiere di San Giovanni. A seguire i musicanti si recheranno davanti la cappella di Maria Addolorata in Piazza Umberto I ed infine alla Madonna Bianca.
Un gruppo di volontari ha ricercato i testi della tradizione e cercherà di essere presente, ognuno compatibilmente con i propri impegni, alle varie novene per ripristinare i canti di cui da un paio di anni si è persa la memoria. Buona attesa del Natale.
foto archivio Agorà Ciminna:
Video Novena ri Natali dal Canale YouTube di Agorà Ciminna:
video
TESTI:
Salve regina
Dio vi salvi, Regina e Madre universale
Pel cui favor si sale in paradiso
Voi siete gioia e riso di ogni sconsolato
Di ogni disperato unica speme
A voi sospira e geme il nostro afflitto cuore
In un mar di dolore e d’amarezza
Maria, mar di dolcezza, i vostri occhi pietosi
Materni ed amorosi a noi volgete.
Noi miseri accogliete sotto il vostro
Velo e il vostro Figlio in cielo a noi mostrate
Gradite ed ascoltate, o Vergine Maria,
dolce, clemente e pia gli affetti nostri.
E dei nemici nostri a noi date vittoria
E poi l’eterna gloria in paradiso
Viaggiu ri San Giuseppi
1° Giorno
Introduzione:
A Maria cui porta affettu,
di Giuseppe cui fa cuntu,
si ai cori ‘ntra lu pettu
senta, senta stu raccuntu
lu viaggiu dulurusu
di Maria cu lu so spusu.
1) San Giuseppi un jornu stannu
‘ntra la chiazza in Nazzaret
pri so affari caminannu
sentì un sonu di trummetti
sentì leggiri un’edittu
chi lu cori assai cc’affrittu.
2) chistu edittu cuntinia
chi ogn’omo d’ogni etati
iri a scrivirsi duvria
a la propria cittati
e un tributu poi pagari
qualche summa di dinari.
3) A sta nova ‘nfausta e ria
San Giuseppi contristatu
Iu a la casa ed a Maria
cussì dici adduluratu:
o chi nova dulurusa
Iu vi portu amata spusa
4) oh ch’edittu pubblicaru
‘ntra la chiazza ch’ora ‘ntisi
gran caminu divu fari,
o patiri alcuni spisi
o iu afflittu pr’ubbidiri
a Betlemmi divu iri.
5) Divu iri a Betlemmi
stu viaggiu devu fari
o sia sulu o cu vui insiemi
sempri peni aiu a pruvari
o sia sulu o accumpagantu
sarò sempri adduluratu.
6) S’iu vi lassu, ahi pena rial
Sentu spartimi lu cori;
si vi portu in cumpagnia
oh chi peni o chi crepacori
o chi fari un sacciu ancora
l’una o l’autra assai m’accora
7) A st’affetti dulurusi
Di lu spusu so dilettu
Cu paroli assai amurusi
Ci rispunni tutta affettu
Spusu miu nun v’affliggiti
Iamuninni unni vuliti
8) La divina vuluntati
Cussi voli chi partemu
Vegni pr’unni mi purtati
Nun fa nenti si patemu
Iamuninni tuttu dui
Avrà Diu cura di nui
9) si lu nostru imperaturi
Ni cumanna di partiri
Cu pruntizza e veru amuri
Lu duvemu nui ubbidiri.
Cori granni o spusu miu
Cussì voli lu miu Diu.
SECUNDUJORNU
|
A st’affetti di Maria San Giuseppi ralligratu rispundiu Signura mia, vui m aviti cunsulatu vi ringraziu, o mia signura, miu cunfortu, e mia vintura.
|
Ma giacchi, Signura mia, mi vuliti accumpagnari pri na tanta longa via qualchi modu aju a circari. Ora datimi licenza quantu abbuscu pruvidenza.
|
Si nni va Giuseppi allura tuttu quantu affannateddu pri purtari a la Signura pighia un bonu ciucciareddu, ed ancora si disponi pri la sua provisioni. |
Cussì torna a la sua spusa e cci dici: aju truvatu, mia Signura majestusa, st’asineddu furtunatu, comu gravida, o miu beni, jiri a pedi nun cunveni.
|
Ntra stii vertuli cci portu pocu pisci e quattru pani, pri ristoru e pri cunfortu ntra stiparti assai luntani, così cchiù fari vurria ma nun aju, spusa mia.
|
Maria ancora canuscennu la divina vuluntà, si va puru dispunennu pri s’ tu partu chi farrà e s’inchìu nà cascitedda di li soi ‘nfasciaturedda.
|
Avia fattu la Signora cu li proprii soi manu una tila bianca e pura dilicata in modu stranu, di sta tila fattu avia fasciteddi a lu Missia.
|
San Giuseppi avia abbuscatu dui di lana panniceddi, e Maria n ‘avia furmatu dui puliti cutriceddi e pruvista di sti cosi a partiri si disposi.
|
Già è in prucintu di partiri, la Rigina di lu Celu, offerennusi a suffriri Fami, friddu nivi e jelu Chi stupuri in virità, cui nun chianci pri pietà.
|
TERZUJORNU
|
Già disposta di partiri la gran Virgini Maria, a lu spusu misi a diri, nginucchiata umili e pia: chista grazia facitimi, spusu miu, binidicitimi |
San Giuseppi a chistu eccessu d’umiltati senza pari ripugnandu ntra se stessu nun sapia chiddu chi fari, ma furzatu a voti spissi, cu umiltà la benidissi |
Doppu st’attu d’umiliati, San Giuseppi parrà e dici: Spusa mia, cuntenta stati:. Su cu vui sugnu filici: però sulu patiremo ‘ntra la strada chi farremu.
|
Arrivati in Bettelemi passirà lu nostru affannu,. pirchì zertu cu vui insemi, tutti a nui ricivirannu; aju ddà tanti parenti, boni amici e canuscenti.
|
Li mei amici e li parenti, in videndumi affacciari, tutti allegri e risulenti nni virrannu ad incuntrari: Beni assai nni trattirannu cera bona nni farrannu |
Nni farrannu rìpusari, si nui stanchi arriviremu, nni darrannu da manciari, si pri via nui patiremu. Cussi speru a sensu miu, si lu voli lu miu Diu. |
Ma la savia Maria cu un suspiru dulurusu, ca cchiù affanni previdia cussì parra a lu so spusu: Ah, miu spusu, si farà la divina volontà.
|
Quantu Diu voli e disponi sia la nostra cuntintizza non timemu afflizioni. Né curamu nò alligrizza: sia la nostra cunfidenza la divina pruvidenza.
|
Si sarremu rifutati, e da tutti sconosciuti o sarremu rispittati e da tutti ben vuluti, dirrò sempri, o spusu miu vi ringraziu, miu Diu.
|
QUARTU JORNU
|
Chistu avvisu già in sintiri di Maria lu spusu amatu, sti palori misi a diri tutto quantu nfirvuratu: l’ura è tarda, chi facemu? Spusa cara, via partemu.
|
Maria Virgini ubbidendo a cavaddu si mittiu: lu so cori a Diu offerendu dannu gustu a lu sò Diu, San Giuseppi caminava e la retina tirava.
|
Deci milia serafini onuraru d’equipaggiu a sti santi pilligrini ntra sto poviru viaggiu. Ralligrannu pri la via a Giuseppi ed a Maria.
|
Foru sempri sconosciuti, di li genti disprizzati, da Diu sulu benvoluti, e di l’ancili onurati; nun si curanu di peni, mentri Diu li voli beni.
|
Mudistedda e rispittusa viaggiava la signura, quantu è bedda e amurusa virginedda e mairi pura, ogni cori innamurava di cui a casu la guardava.
|
Ben cumpusta nell’esternu risplinnìa lu so canduri, riflittia nello so internu di Gesù lu grandi amuri, e ntra tuttu lu caminu va pinzannu a Diu bambinu.
|
Quantu lagrimi d’affettu di l’ucchiuzzi ed scapparu, quantu sciammi ntra lu pettu metidandu s’addumaru! Jia chiancendu cha scupria chi so Figghiu Diu patia.
|
Pri la strata s’incuntrava cu diversi piccaturi e cu un sguardu chi cci dava cunvirtia ddi cori duri. Pri pietà, Maria, viditimi, sugnu malu, cunvirtitimi.
|
A l’afflitti chi vidia cu pietà li cunsulava, pri l’infirmi chi scupria tutt’affettu a Diu prigava. Iu su poviru, o Maria, pietà di l’arma mia.
|
QUINTU JORNU
|
Siguitava lu viaggiu San Giuseppi cu Maria, suppurtandu ogni disagiu, ogni affannu e traversia. E tu ingratu e scunuscenti si patisci ti lamenti.
|
Cincu jorna di camminu fari insiemi bisugnaru caminannu di cuntinu senz’aviri nuddu mparu. Stanculiddi ed affannati, puvireddi disprizzati.
|
Pensa tu lu vicchiareddu quantu lassù e stancu sia, caminannu puvireddu sempri a pedi pri la via. A la spusa riguardava e affannata suspirava.
|
Chi viaggiu dulurusu chi fu chistu pri Maria, ntra l’invernu rigurusu. ‘Ntra lu friddu a la campìal ha Signura di lu celu ntra lu jazzu e ntra lu jelu.
|
Benchi lancili l’assistianu rispittusi li guardavanu, li timpesti chi facianu troppu assai la turmintavanu, Viaggiava mudistedda, agghiazzata ‘ngriddutedda.
|
Cussi stanchi, ed affannati ntra lu friddu caminavanu, nun truvandu mai pusati, pirchì tutti li sprizzavanu; puvireddi li vidianu pocu cuntu nifacianu.
|
Su custritti a ripusari di li staddi ntra l’agnuni; E ‘ntra fundachi alluggiari sti cilesti e gran Pirsuni. Oh ch’eccessu d’umiltà. Cui nun chiana pri pietà? |
Senza chiantu cui pò stari riflittendu chi Maria è custritta ad abitari d’animali in cumpagnia? Quantu affruntu Maria senti misa mmenzu a tanti genti?
|
Però quantu vosi Diu cu pacenzia suppurtaru: ogni pena e affannu riu cu alligrizza toleraru. Suppurtandu stu disaggiu fina in tuttu tu viaggiu.
|
SESTUJORNU
|
Stanculiddi su arrivati doppu tanta lunga via, già traseru a la citati. menzi morti a la strania. Ma si tu ed porti affettu mettitilli ntra lu pettu!
|
Vannu spersi pri li strati nudda casa hannu truvatu lu risettu in caritati di li genti ccè nigatu. E di tutti su affruntati, comu vili su cacciati.
|
Doppu tantu caminarì, nun avendu stanza avutu jeru a scrivirsi, e pagari, a lu Re lu so tributu, siguitandu poi a circari qualchi alloggiu di truvari. |
Ma lu stentu è spisu indarnu, nun li vonnu dd’almi audaci e Giuseppi nell’internu nun putia darisi paci. E chiancennu ripitia: Ch’aju a fari, amata mia?
|
Ntra lu chianciri pinzau chi dda cc’era na pusata pr’ unni poi s incaminau cu Maria so spusa amata; junci e vidi trattaria ne ccè locu all’osterìa.
|
Na stadduzza era vacanti, ma Giuseppi nn’è cuntenti; dda s’accomoda ntra un stanti cu Maria stanca e languenti; a lu scuru stanchi e amari si jittaru a ripusari.
|
Però altura su cacciati, pirchì vinniru autri genti; si parteru addulurati, affruntati veramente. San Giuseppi assai chiancennu cussi afflittu jia dicennu:
|
Dunca finu m’è nigatu chistu miseru risettu? O Giuseppi sfurtunatu sta disgrazia mai s’ha lettu. Spusa mia cara signura, e sta notti unni vi scura?
|
Su quattr’uri di la notti, già nui semu rifiutati, aju fattu quantu potti spusa mia pacenza ajati. Nun nni voli nuddu ancora, jamuninni dunca fora.
|
SETTIMI] JORNU
|
Fora dunca la citati riflittendu chi sapia una grutta a ddi cuntrati, cussi dicilu a Maria! Ccà vicinu cc’è na grutta, Binchi vili, e aperta tutta.
|
Si vuliti pirnuttari ntra sta grutta, iu vi cci portu, nun vi pozzu, o spusa, dari autru ajutu, autru cunfortu. Maria allura ubbidienti mustra d’essiri cuntenti.
|
Cussì inziemi s’inviaru pri dda parti a pocu a pocu. Già la grutta ritruvaru, ma assai poviru è lu locu, e cu tuttu allegri stannu sempri a Diu ringraziannu.
|
Tutti dd’angili beati chi pri via l’accumpagnaru, Cu splinduri inusitati chidda grutta circundaru. San Giuseppi li vidia, e videnduli gudia.
|
Oh pinzati eh’alligrizza, di ddi santi amati spusi, chi gudennu sta biddizza sunnu allegri e gluriusi. Doppu aviri tanti stenti, a sta vista su cuntenti.
|
A stu lumi gluriusu rislindiu la gran Signura comu un suli maistusu chi v’inciamma ed innamura. E Giuseppi cunsulatu resta allegru ed inciamrnatu.
|
Cussi ardendu in duci focu San Giuseppi cu Maria, canusceru eh’a ddu locu Gesù nasciri duvia. E ntra lagrimi di affettu criscia focu a lu so pettu.
|
Ma videndu poi Maria, ch’assai lorda era la grutta, comu matri amanti e pia nun la pò vidiri brutta, e na scupa ddà truvannu cù umiltà la jiu scupannu.
|
St’umiltati in riguardari di Maria lu spusu amatu, cuminciau puru a scupari, ma di Vantili è ajutatu. E ntrà un nenti chidda grutta resta bedda e netta tutta.
|
OTTAVUJORNU
|
Poi chi già purificati San Giuseppi chistu locu cu l’incegni chi purtau, jetta luci e adduma focu; e poi dici ricriativi spusa cara, via scardativi.
|
S’assittaru tutti dui niterrà e ncostu di lu focu e un putendu stari chiui si cibaru qualchi pocu: ma cu gran divuzioni fu la sua culazioni,
|
Pr’ubbidiri a lo so spusu Maria santa si cibau. Ch’autru cibbu cchiù gustusu a se stissa priparau. E pinzandu sempri stà a lu partu chi farrà.
|
Già finuti di manciari a Diu grazii rinneru, e in dulcissimu parrari tutti dui si trattineru. Discurrennu un pocu pr’omu di l’amuri d’un Diu Omu.
|
Oh pinzati chi palori tinirissimi dicianu, s’inciammavanu lu cori, quantu chiù nni discurrianu. Ammirannu cu firvuri di Gesù lu summu amuri.
|
Canuscendu poi Maria junta già l’ura filici chi Diu nasciri duvia, a lu spusu cussi dici: Troppu è notti, ritirativi; va durmiti e ripusativi
|
San Giuseppi a la Signora chi durmissi ci prigau. C’addubbau la manciatura cu li robbi chi purtau. Si ritira poi a n’agnuni di ddu poviru gruttuni. |
Ma Giuseppi nun durmiu, ma cun gran divuzioni nginucchiuni, umili e più, misi a fari orazioni. E in estasi elevatu a Gesù poi vitti natu.
|
Mancu dormi, nò Maria, ma di Diu chiamata allura nfervurata, pronta e pia, s’inginocchia, l’ama e adura; o gran spusi fortunati, pri mia misiru prigati.
|
NONUJORNU
|
Misa già in orazioni la gran Virgini Maria, cu na gran divuzioni a Gesù pinsandu jia. E pinzava, ch’a lu friddu nascirà Diu picciriddu.
|
Comu mai, dici chiancendu, lu gran Diu di Maestà di li Ré, lu Re tremendu ntra lufriddu nascirà? Lu signuri di lu celu, comu nasci ntra lu jelu? |
Oh! miu Diu di gran ricchizza, comu nasci puvireddu, Sarà veru o mia biddizza chi ti viju ngridduteddu Chi di friddu tremi e mori. Nun m’abbasta nò lu cori.
|
Si di nasciri cunveni, pirchì un nasci ntra palazzi? Pirchi tu nun ti nni veni cu gran pompi, e cu gran sfrazzi? Lu to summu e granni amuri ti fa nasciri in duluri.
|
Via chi tardi, o Fighiu miu. Prestu, prestu nesci fori. Quandu nasci e quandu o Diu renni saziu stu cori? Ntra stu ventri o Diu chi fai? Quannu quannu nascirai?
|
Quannu ah quannu nascirai? Quannu st’ura vinirà? Quannu tu cunsolirai l’infilici umanità? Quannu, o beni miu dilettu, t’aju a strinciri a stu pettu?
|
Ntra st’affetti e ntra st’amuri la gran Virgini Biata tutta focu e tutt’arduri fu in estasi elevata. E gudennu lu so Diu a Gesuzzu parturiu.
|
Natu già tu gran Missia, misi a chianciri e ngusciari e la Virgini Maria misi ancora a lagrimari. Lu pigghiau cu summu affettu e lu strinci a lu so pettu.
|
San Giuseppi si risbighia già di l’estasi profundi, E cu duci maravigghia si stupisci e si cunfundi: curri prestu spavintatu e a Gesuzzu vidi natu.
|
Oh pinzati chi cuntentu chi grannissima alligrizza, si scurdau di lu so stentu pri la summa cuntintina, e cu tantu so piaceri accussì si misi a diri:
|
Chi furtuna fu la mia! Oh c’onrii ch’appi iu d’adurati cu Maria a stu locu lu miu Diu! Matri santa e mia signora iu vi fazzu la bon’ura.
|
0 chi fighiu aviti fattu, o, chi bedda Criatura! Quanto è beddu, vagu, e intattu, la sua facci m’innamura. Chi su amabili sti gighia a la matri cci assumigghia.
|
0 ch’ucchiuzzi sapuriti! Chi linguzza ncatnatedda! Veramenti beddu siti, la pirsuna tutta è bedda. Tu si beddu, fighiu miu, ma cchiù beddu cha si Diu.
|
LITANIE LAURETANE
testo in aggiornamento
Tu scendi dalle stelle
testo in aggiornamento
Canto finale Evviva Maria
Ritornello: Evviva Maria, Maria evviva, evviva Maria e chi la creò e senza Maria salvari nun si po’
(rimbombi nell’aria la bella armonia evviva Maria e chi la creò e senza Maria salvari nun si po’)
16 Dicembre
Evviva Maria…
Per farla sua Madre prima che esser fanciulla
In seno la culla Iddio l’amò
17 Dicembre
Evviva Maria…..
In Egitto abitava Giuseppe beato
Di l’angeli è accompagnato per la sua purità.
Evviva Maria…
Giuseppe maestro la porta facia
La Vergine Maria assieme ci sta.
18 Dicembre
Evviva Maria…
Il vile Erode lu bannu ittau
A Giuseppi mannau di la so città.
Evviva Maria…
La Vergine Maria ci dici a lu so spusu
Non siate cunfusu che Dio ci aiuterà
19 Dicembre
Evviva Maria…
Partiu Giuseppi battenu la via
La Vergine Maria assieme ci và
Evviva Maria…
Giuseppi rifletti l’arcano di Dio
U vastuni ci sciuriu pi la virginità.
20 Dicembre
Evviva Maria…
Giuseppi affannatu una casa circava
Una vile capanna per l’alloggiu trovava.
Evviva Maria…
Battennua la via Giuseppi chiancennu
La Vergine Maria cuntenta ci va
21 Dicembre
Evviva Maria…
Entrati chi foru una scupa truvaru
La grutta scuparu per la sua dignità
Evviva Maria…
E tu peccaturi la stella ammirasti
A Giuseppi guardasti per la sua dignità.
22 Dicembre
Evviva Maria…
La rozza capanna per i più pastorelli
Il latte e l’agnelli benigno accettò
Evviva Maria…
E tu peccaturi la stella viristi
Presto curristi li doni ci fa
23 Dicembre
Evviva Maria…
Stu nomi divinu d’in cielu scinniu
U primu fu Diu chi dissi Gesù
Evviva Maria…
Intanto a Lui piacque che in fasce ristretti
Per povero tetto il cielo lasciò.
24 Dicembre
Evviva Maria…
È natu lu Messia nta’ na mangiatura
La paglia più dura lu so lettu fu
Evviva Maria…
Il re d’oriente la stella ammirau
Li doni ci fannu comu Dio Re