A Binirittu XVI

angolo poesie

papa-benedetto-XVI-01

Santu Patri, ma chi diciti ?

Pi ddaveru vi vuliti arritirari ?

A  tutti  nni vuliti abbannunari ?

E’ chistu l’esempiu ca la firi nn’avi a dari ?

E si li vostri successuri la pensanu tutti comu a vui,

ri stu passu la chesa li porti si li chiui !

Possu capiri e cundividu li vostri suffirenzi, sia ru corpu e sia ru cori,

supra chistu,aviti tutta la me cumprinsioni!

Ma chiddi ri Cristu, certu , nun foru da menu,e nuddu si li po’ scurdari!

Iddu, pero’, la vulunta’ ri lu Patri finu all’ultimu la vosi rispettari,

e l’amaru calici nun lu potti rifiutari !

E Vui ca, pi nuatri, siti lu Cristu ‘nterra, lu bon pasturi e ri tutti l’animi

lu granni piscaturi, a sta’ sacra missioni chi fu ddata vuliti rinunziari?

L’accittastivu stu pristiggiusu eppur gravusu impegnu, e d’assittarivi supra u tronu ri lu cchiu’

granni regnu e ora, cunfusu e scuraggiutu, li chiavi ri la granni porta gia’ l’aviti  cunsignatu !

Ognunu ri nuatri avi la so’ cruci, a Vui fu ddata la cchiu’ pisanti !

Ma la cruci e’ pisu eppuru sustegnu, comu lu pasturali chi titini ‘mmanu,

ca e’ simbulu e pisu ri lu vostru putiri, ma v’aiuta puru a putirivi sustiniri !

Chiddu chi vi possu augurari e’ tantu divinu cunfortu e tanta serena paci.

Pi nuatri, e’ cu tristi rassignazioni, ca va dumannu sulu la vostra santa e paterna binirizioni.!

 

di Domenica Pavone

One Reply to “A Binirittu XVI”

  1. Ci sono cose così gravi che noi siamo troppo piccoli per poterci arrivare. E’ stato molto coraggioso a prendere questa decisione.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.